Sărbătoarea cu cruce roșie Sfinții Constantin și Elena. Ce nu ai voie să faci astăzi

Sâmbătă, 21 mai 2022, se prăznuiesc Sfinții Constantin și Elena. Această zi este notată cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox. Află ce este interzis să faci astăzi, altfel vei avea ghinion.

Sfinții Constantin și Elena sunt sărbătoriți în fiecare an la dată fixă, mai exact pe 21 mai. Cei doi mari sfinți sunt cinstiți în toate bisericile din România, în această zi sfântă având loc slujbe speciale. Sfinții Constantin și Elena sunt cunoscuți drept doi dintre cei mai mari apărători ai credinței creștine.

În calendarul creștin ortodox, sărbătoarea este trecută: Sf. Împ., întocmai cu ap., Constantin și mama sa, Elena. Află mai multe detalii despre această zi sfântă și ce nu ai voie să faci astăzi.

Ce este interzis să faci de Sfinții Constantin și Elena

În această zi de sărbătoare foarte importantă în credința creștină, oamenii nu au voie să muncească, nu au voie să se certe, să facă lucruri rele sau să fie triști. Mai mult, femeile nu au voie să spele rufe de Sfinții Constantin și Elena, să calce sau să coasă și sunt interzise toate treburile în gospodărie.

CITEȘTE ȘI: RUGĂCIUNEA „TATĂL NOSTRU” A FOST MODIFICATĂ! CUM ARATĂ NOUA VERSIUNE

De Constantin și Elena, mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor, iar în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei.

Se mai spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Tot la 21 mai, păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi oile pe timpul păşunatului. Ca să alunge duhurile necurate, femeile tămâie şi stropesc cu aghiasmă prin gospodărie.

Obiceiul care poate duce la tulburări neurologice GRAVE. Avertismentul medicului nutriționist Mihaela Bilici...

Persoanele afectate de inundații, care au aruncat cu noroi în Regele Felipe și...

Cine au fost Sfinții Împărați Constantin și Elena

Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. S-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi, Nis, în Serbia). După moartea tatălui său din 304, a fost proclamat împărat. Intra în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, pentru ca acesta dorea să ocupe funcția pe care el o deținea.

În ziua premergătoare luptei cu Maxentiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasa și o inscripție: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, în vis, i se descoperă Hristos și-l îndeamnă să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin va ieși biruitor din luptă.

În anul 313 va da un decret prin care va opri prigonirea creștinilor și astfel, creștinismul devine religie permisa in imperiu. Religia creștină va deveni religie de stat, în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395).

Amintim că în vremea împăratului Constantin s-a ținut primul Sinod Ecumenic, la Niceea în anul 325, unde a fost înlăturată erezia lui Arie și s-au alcătuit primele articole din Crez.

Împăratul Constantin a murit in anul 337, la zece ani de la trecerea la cele veșnice a mamei sale.

Împărăteasa Elena, mama sfanțului Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos. A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri.

VEZI ȘI: RUGĂCIUNEA DE DIMINEAȚĂ. CE SĂ SPUI IMEDIAT DUPĂ CE TE TREZEȘTI